Comuna Ciulnița

Județul Ialomița

Monografia comunei

SUMAR

Ciulnița

17°C

cer acoperit de nori

Răsărit: 05:51
Apus: 20:22

Vineri

18/10°C

Sâmbătă

15/10°C

Duminică

17/7°C

Localitatea Poiana, sat în cadrul comunei Ciulnița, apare menționată în timpul domniei lui Mihai Viteazul, mai exact in 1594 când un localnic este menționat ca martor într-o tranzacție.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se întindea pe teritoriul actual al județului Călărași, făcând parte din plasa Ialomița Baltă fiind formată din satele Livedea și Ciulnița. Pe teritoriul ei funcționa o biserică și două școli, una de băieți și una de fete. În această perioadă, pe teritoriul actual al comunei erau organizate în aceeași plasa și comunele Larga și Poiana.

Comuna Larga cuprindea satele Larga și Ivănești. Comuna Poiana cuprindea satele Poiana și Ghimpați. În 1950 comunele a fost transferate raionului Slobozia din județul Ialomița.

Începând cu 1968, comunele Ion Ghica și Poiana au fost desființate și incluse în comuna Ciulnița.

Comuna se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița, la sud de municipiul Slobozia.

Ciulnița are o suprafață totală de 68,46 km2 și este traversată de șoseaua județeană DJ201.

Comuna Ciulnița este formată din mai multe sate după cum urmează:

  • Satul Ciulnița – reședința comunei;
  • Satul Ion Ghica;
  • Satul Ivănești;
  • Satul Poiana ( plus cartierul Ghimpați ).

Relieful este predominant de câmpie cu altitudini joase, comuna fiind dispusă în lungul râului Ialomița. S-a format de-a lungul timpului prin acumularea de sedimente aduse de râul Ialomița.

Clima este de tipul temperat continental cu dispunere pe patru anotimpuri, caracterizat prin veri secetoase și ierni reci. Cantitatea de precipitații este sub 500 mm/an iar vântul predominant este Crivățul care se formează în taigaua siberiană.

În timpul verii pătrund frecvent mase de aer cald și uscat de origine mediteraneană sau africană provocând temperaturi de până la 36-37 grade Celsius.

Având în vedere dispunerea comunei Ciulnița în zona Bărăganului ș1 de-a lungul fluviului Ialomița putem indentifica următoarii factori de risc:

  • Inundațiile – Apar atunci când cantității le de precipitații sunt însemnate atât in amonte cât ș1 în aval determinând ieșirea râurilor din matcă. Lucrările de întreținere și modernizare a digurilor sau altor protecții împotriva inundațiilor trebuie realizate periodic
  • Fenomenul deșertificării – Fiind combinați o serie de factori precum cantitatea insuficientă de precipitații care nu asigură necesarul de apă în sol și prezența aproape permanentă a vântului care tasează, erodează și usucă solul, deșertificarea devine o amenințare în această zonă


Având în vedere că Ciulnița este o comunitate rurală, cu o densitate a locuirii scăzută, nu există probleme din acest punct de vedere precum în cazul orașelor.

Tot aici putem menționa locurile de joacă pentru copii prezente în Ion Ghica, Poiana și Ciulnița.

Râul Ialomița este singura apă de suprafață de pe raza comunei Ciulnița și formează granița cu comuna Perieți și Municipiul Slobozia pe circa 13 km.

Din punct de vedere tectonic, Câmpia Română, unde se află și comuna Ciulnița face parte din Platforma Moesică. Soclul platformei este de origine hercinică, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatică. Sedimentele datează din mezozoic și pleistocen iar în luncă din holocen.

La suprafață întâlnim o cuvertură de loess, cu grosimi de până la 40m și pe alocuri dune de nisip.

Vegetația și fauna sunt specifice zonei de silvostepă, incluzând lunca.

  • Vegetația de silvostepă unde se înregistrează arborele de stejar pufos și brumăriu, cer, gârniță, salcâm
  • Vegetația de luncă: stuf, papură, rogoz, salcie, plop, stejar
  • Fauna reprezentată prin animale de stepă și de pădure : popândăul, hârciog, orbete, șoarecele de câmp, dihor de stepă, iepure de câmp, prepeliță, potârniche, șoarecele de câmp, nevăstuica, căpriorul, mistrețul, vulpea, șoarecele de pădure, viezurele, iar dintre reptile menționăm: șarpele rău, șopârla de stepă, șopârla de câmp

Se va prezenta situația actuală a infrastructurii edilitare din comuna Ciulnița

1. Alimentarea cu apă potabilă

Comuna Ciulnița dispune de alimentare cu apă potabilă, rețeaua fiind înființată din anul 2007 și însumează 34 km.

Conform datelor, alimentai-ea cu apa este împărțită astfel :

  • Satul Ciulnița – 491 gospodării, 8 clădiri de interes public, 11 agenți economici
  • Satul Poiana – 162 gospodării, 3 clădiri de interes public, 6 agenți economici
  • Satul Ion Ghica – 144 gospodării, 3 clădiri de interes public, 4 agenți economici
  • Satul Ivănești – 68 gospodării, 2 clădiri de interes public, 7 agenți economici
  • Cartierul Ghimpați – 72 gospodării, 2 clădiri de interes public, 3 agenți


2. Alimentarea cu energie electrică

Comuna Ciulnița este conectată la sistemul național energetic prin rețeaua de energie electrică. Pe raza comunei nu există parcuri eoliene, parcuri fotovoltaice sau alte surse de producere a energiei electrice din surse alternative.


3. Rețeaua de iluminat public

Rețeaua de iluminat public este prezentă în toată comuna fiind distribuită conform graficului de mai jos.

  • Satul Ciulnița dispune de o lungime a rețelei de 5904 ml având 144 lămpi
  • Satul Ion Ghica dispune de o lungime a rețelei de 2200 ml având 62 lămpi
  • Satul Ivănești dispune de o lungime a rețelei de 2624 ml având 44 lămpi
  • Satul Poiana dispune de o lungime a rețelei de 7242 ml având 102 lămpi
  • Cartierul Ghimpați dispune de o lungime a rețelei de 3145 ml având 42 lămpi

 

4. Salubritatea

La nivelul comunei, colectarea deșeurilor este făcută de către primărie în mod selectiv și predate firmelor autorizate de prelucrare și eliminare.

În ceea ce privește gunoiul de compost, acesta se depozitează la rampele dedicate care funcționează conform legilor în vigoare. Aceste sunt dispuse în satele Ciulnița, Poiana și Ghimpați.


5. Transportul în comun

Transportul în comun pe raza localității Ciulnița este realizat de transportatorii privați, poziționarea comunei lângă municipiul Slobozia favorizând accesul facil la mijloacele de transport în comun.


6. Alimentarea cu gaze

Lungimea totală a rețelei de alimentare cu gaz este de 9900 ml, toată fiind distribuită în satul Ciulnița

  • Satul Ciulnița nu dispune de rețea de alimentare cu gaze pe străzile : 1 Mai, Aleea Florilor, Movilei, Viilor, Unirii, Nisipuri ½, Mărului. Pentru străzile Iasomiei, Daliei, Mușcatei, Crinului, Freziei, Begoniei, Ortensiei, Nufărului, Petuniei, Narcisei și Lavandei alimentarea cu gaze se află în stadiul de proiect.
  • Satul Ion Ghica se află în stadiul de proiect pentru realizarea alimentării cu gaze
  • Pentru Ivănești, Poiana și Ghimpați nu există rețea de gaze.


7. Rețeaua de canalizare

Comuna Ciulnița dispune de rețea de canalizare cu lungime de 11482 ml distribuită după cum urmează :

  • Localitatea Ciulnița dispune de 7867 ml. Rețeaua nu este extinsă la nivelul străzilor Bisericii, Pogoanelor, Nisipuri, Pietrișului, Unirii, Intrarea Nordului, Grădinii, Mărului, Păcii, Viilor, Aleea Florilor, Movilei, I Mai, Libertății, Sudului, Viitor;
  • Localitatea Jon Ghica dispune de 3615 ml. Rețeaua nu este extinsă pe străzile Rampei, Traian, I.L.Caragiale, Nordului, Spicului;
  • În localitățile Ivănești, Poiana și cartierul Ghimpați nu există rețea de canalizare.

Rețeaua de canalizare este prevăzută și cu două stații de epurare  în Ciulnița și Ion Ghica.


8. Rețeaua de drumuri locale

Străzile din comuna Ciulnița totalizează aproximativ 34 km și sunt împărțite astfel : Ciulnița- 13,3 km

Ion Ghica- 3.908 km Ivănești – 3.272 km

Poiana- Ghimpați- 13.523 km

Dintre acestea, doar 4.452 km sunt asfaltați în satul Ciulnița, restul fiind pietruiți.

Populația reprezintă cea mai importantă componentă a sistemului socio-economic. Din punct de vedere demografic, comuna Ciulnița trebuie analizată prin prisma următoarelor aspecte:

  • Evoluția numărului de locuitori într-un anumit interval de timp
  • Sporul natural (natalitatea și mortalitatea)
  • Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
  • Nupțialitate și divorțialitate
  • Mobilitatea populației
  • Prognoza demografică – tendințe, implicații și posibile soluții
  • Forța de muncă


Pentru o analiză clară a unui sistem teritorial este necesară analizarea populației prin prisma evoluției acesteia în timp, a structurii acesteia cât și din punct de vedere etnic și confesional. De-a lungul timpului, populația a fost influențată de factorii naturali precum relieful, hidrografia, resursele dar și de factori politico economici precum bunăstarea economică sau politici pronataliste care au stimulat natalitatea.